marți, 31 martie 2015

ADĂPOSTURI SUBTERANE ŞI LOCUINŢE

LOCUNŢA  VIITORULUI  ACUM  MAI  APROAPE  DE  TINE 
 
În cazul unui cutremur, imobilele subterane sunt protejate
 

   În ultimul timp, clienţii cauta locaţii sigure pentru a locui, sedii de firmă sau ateliere de producţie şi proiectare protejate 
de cele mai noi tehnologii. Siguranţa se refera la protecţia împotriva efracţiei, igiena aerului a apei a depozitării alimentelor, 
confortul termic raportat la umiditatea atmosferică, protecţia împotriva radiaţiilor ambientale sau cosmice, protecţia 
împotriva incendiilor, avariilor, inundaţiilor, cutremurelor de pământ, căderea unor corpuri cosmice, şi nu în ultimul rând 
protecţia NBC a locatarilor. O locuinţă protejată de bombardamente aeriene de bombe sau rachete de mare calibru, atacuri 
cu arme chimice, bacteriene sau infectarea aerului a solului sau apei cu radionuclizi periculoşi pentru viaţa omului, a fost o 
preocupare concepută de specialişti după bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaky. Aceata este şi utilă şi necesară o 
fi cunoscută în contextul actual.
   Primele cercetări s-au făcut în scopuri militare de germani, ruşi şi americani, dar cele mai bune realizări în domeniu le au 
elveţienii, care au reuşit să asigure protecţia totală a populaţiei în caz de dezastre naturale sau artificiale, la un nivel de 85 %.
Denumite în general shaltere, aceste locaţii protejate aproape 100% au un pret de vânzare pe egal sau mai mare decât cel 
practicat de companiile de investiţii imobiliare.
 Ori dacă investiţia într-o locuinţă este de lungă durată, şi sunt familii de tineri căsătoriţi care pot plăti rate pentru 
cumpărarea unei locuinţe sigure, de ce să nu existe şi acestă oportunitate investiţională.  Oare cui nu i-ar conveni să-
şi vândă apartamentul sau casa, şi să achite o diferenţă pentru a se muta în spaţii deja mobilate, ale unor locuinte construite in subteran, 
dotate cu toate utilităţile, unde viaţa lor şi a familiei este protejată de noile ameninţări care se prefigurează în jurul ţării 
noastre. Nu în ultimul rând este costul redus la utilităţi precum electricitate, căldură, comunicaţii, întreţinere în general şi faptul 
că ai o sală de sport la câţiva paşi de apartament, iar accesul la apartament sau garsonieră se face printr-un sigur clik pe telefon, soţiile nu vor trebui să piardă zeci de ore săptămânal cu gatitul, deoarece se poate servi masa în 
maxim jumătate de oră, livrată la domiciliu, pe baza unei simple comezi la telefon, familia se poate relaxa în piscină 
sau face sport în aer salinizat 2-3 ore pe zi, iar cumpărăturile din mall-uri se fac prin telefon, produsele fiind livrate imediat, după ce au fost sterilizate şi igienizate. 
 
Notă Motivarea contextului extern asupra acestei oportunităţi
 
Romania si Europa
· Romania a inregistrat inegalitati devastator de mari fata de alte tari europene la educatia cetaneteasca (analfabetism, gadire critica, 
creativitate…).
 
· Romania a pierdut teren in contextul European prin alegerile pe care le-a facut in cadrul celor trei mari revolutii tehno-sociale:
Ø Revolutia anilor 60: productivitatea muncii in Europa de Vest a crescut, nu si in Romania;
Ø Revolutia energetica a anilor 70: tarile vestice s-au axat pe reducerea consumului energetic prin eficientizare, iar Romania s-a axat
 pe cresterea mai rapida a productiei de energie decat a nevoilor generate de politicile sale de industrializare puternica. Rezultatul a fost
 o ineficienta energetica puternic, resimtita in competitivitatea nationala si standardele de viata;
Ø Revolutia informationala a anilor 1980.
Ø 
· Romania este in pericol de a ramane stagnanta;
· Marele pericol al Romaniei este insasi Romania: vulnerabila la razboiul hibrid, demografic instabila (nu doar imbatranire ci si prin procesele de
 „brain-drain”), accesul discriminatoriu la educatie si sanatate. 
· Pericolele sociale si economice la adresa Romaniei sunt mai mari decat cele de securitate?
Romania si NATO
 
· Pericol versus amenintare: daca Romania ar avea capabilitati militare crescute, ar fi mai putin amenintata?
· Romania ca si stat NATO: 
Ø Politicile NATO de incurajare a concentrarii pe investitii si reforme militare in rand cu misiunile Aliantei  provoaca o deconectare fata de
 nevoile de aparare nationala care este justificata prin garantia de aparare colectiva?
Ø Care sunt costurile „pooling and sharing” si „smart defense”? Statele mici ale NATO se concentreaza, cu resursele lor foarte limitate, pe 
dezvoltarea corpurilor expeditionare pentru participare in teatrele de operatiuni straine si pe dezvoltarea de capabilitati de nisa (Letonia pe NBC, 
Estonia pe Cyber si deminare, Lituania pe medicina)
Ø Evenimentele din Georgia si Ucraina au demonstrat ca apararea teritoriala trebuie sa ramana prioritara pt tarile membre NATO
Ø Exista o discrepanta majora intre tarile din estul Europei si Rusia, care inseamna ca ele nu ar putea sa se apere singure de un eventual atac. 
Care este efectul psihologic de a nu avea nici macar o capacitate nominala de aparare teritoriala?
Ø Romania amenintata prin actiunea razboiului hibrid (la razboiul hibrid nu se raspunde cu hard power) si a mijloacelor de lupta asimetrice
· Romania nu este in pericol atat timp cat se pastreaza status quo-ul NATO si UE;
· Poli de aparare NATO: Romania si Polonia 
Ø Romania este un pol de stabilitate in regiune – puternic in favoarea NATO, asa cum demonstreaza studiile Transatlantic Trends ale German 
Marshal Fund 
Ø Polonia are cea mai mare populatie dintre membrii estici, rezultate economice bune si un devotament politic catre a investit in armata si in 
industria de aparare: are cel mai mare buget de aparare ca procent din PIB din membrii europeni ai NATO (1,9% momentan), cu exceptia 
Marii Britanii; program pe 10 ani in valoare de 40 de miliarde de dolari pentru a crea cea mai buna armata conventionala de sol din Europa 
continentala, cu exceptia celei rusesti. Tot nu se poate compara cu bugetul (4,7% din PIB, si de 14 ori mai mare nominal decat al Poloniei) si 
capabilitatile rusesti
Ø George Friedman de la Stratfor sustine o alianta romano-poloneza si aminteste de formula Intermarium, de creare a unui cordon anti-rusesc de la Marea Baltica pana la Marea Neagra
· Amenintare sub aspect militar nu exista pentru Romania? Garantiile de securitate colectiva ale NATO sunt inca credibile, in functie de rezultatul 
crizei din Ucraina;
· Scopul Romaniei ar trebui sa fie mentinerea descurajarii NATO in contextul razboiului hibrid si asimetric si a unui context politic in schimbare
Ø In primul rand, Romania trebuie sa castige si sa mentina durabil sustinerea Vestului fata de securitatea sa si a intereselor sale regionale;
Ø Ce inseamna Articolul 5? Atacurile cyber ca in Estonia ar putea sa fie cauza de invocare a clauzei?
Ø Ce inseamna pentru Romania procesul politic greoi al invocarii articolului si dispunerea europeana a eventualelor intariri in caz de atac?
Ø Cat timp ar rezista Romania in cazul unui atac armat? Care este capacitatea Romaniei de a opune rezistenta? 
Ø Rusia s-a dovedit a fi adepta la generarea unui „fait accompli”, cum ar fi in Crimeea, care este considerata deja o cauza pierduta. 
Daca ocuparea unei tari s-ar realiza in timp record, ar mai fi Vestul dispus sa trimita intaririle si sa redeschida frontul?
Ø Forta NATO depinde de vointa politica americana de a subventiona securitatea globala. Perceptia americana conform careia statele 
europene, in special cele vestice, nu fac suficient pentru propria securitate dateaza de foarte mult timp si ar putea determina o reducere a
 prezentei americane in teatru european, in contextul prioritatilor asiatice
Ø Daca nu luam in considerare fortele nationale aflate pe teritoriu propriu, singurele trupe NATO din Europa (adica trimise de un membru 
mai puternic pentru a garanta securitatea altui membru) sunt cele americane, care sunt concentrate numeric la Vest de Berlin inca din timpul 
Razboiului Rece
· Transformarea misiunii NATO din aparare teritoriala (care nu mai exista in forma ei traditionala) in distanta strategica. 
· Romania este in pericol de destructurare dinspre exterior inspre interior
· Crimeea este un punct din care poate fi controlata toata Marea Neagra, iar zona sa economica exclusiva se invecineaza cu cea a Romaniei in
 apropierea gurilor Dunarii. Cu exceptia turcilor, toate celelalte forte navale din Marea Neagra nu sunt comparabile cu cele rusesti, care se afla
 in proces de intarire cu nave noi.
· Cum ar trebui Romania sa reactioneze pe termen lung la schimbarile din spatiul Marii Negre si la politica din ce in ce mai independenta a 
turcilor fata de NATO, in favoarea Rusiei?
· Tratatul de la Montreux de limitare a prezentei straine in Marea Neagra impiedica o prezenta americana mai puternica.
Romania si Ucraina
· Romania este un sustinator natural, prin marimea si resursele sale reduse, precum si pozitionarea sa geostrategica dificila, a unui sistem de 
drept international coerent, previzibil, stabil si cat mai egalitar
· Felul in care Rusia (si China, in alte spatii geografice) desfasoara „lawfare”, formula prin care se desemneaza folosirea de interpretari 
selective ale normelor internationale pentru a atinge obiective geopolitice care incalca spiritul sistemului international, este o sursa de ingrijorare 
pentru Romania si toate tarile aflate in situatia sa;
· Criza din Ucraina a generat o situație în care, aparent, un membru al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (Federația Rusă) înregistrează
 un decalaj major între ceea ce face și ceea ce zice → această situația pune sub semnul întrebării normele de drept internațional și participarea 
acestui actor internațional la un regim de protecție al acestor norme → pe această linie de gândire, orice acțiune este posibilă din partea acestui 
actor care devine un actor „revizonist” al regimului de drept internațional = ceea ce dorește Federația Rusă nu poate fi descoperit decât din 
acțiunile sale
· Doctrina Medvedev ca amenintare pentru toata vecinatatea Rusiei, din Europa si Caucaz pana in Asia Centrala
· Axa Budapesta – Moscova, periculoasa pentru Romania?;
· Solutia Kievului de autonomie mai larga pentru regiunile separatiste poate fi un model in regiune?
· Exista riscul ca si alte regiuni sa isi doreasca aceste privilegii si sa declanseze o reactie in lant?
· Ce pericole la adresa Romaniei pot veni dinspre Ucraina?
· Care sunt imperativele militarilor rusi? 
· Care sunt caracteristicile societatii si impartirea pe categorii sociale in zonele pro-ruse din Ucraina?
· Care sunt consecintele evenimentelor din Ucraina pentru Moldova, conflictul inghetat din Transnistria si interesele/securitatea Romaniei in viitorul
 european al Moldovei?
· O solutie federala la problemele Ucrainei nu este in avantajul Romaniei, pentru ca ar duce la un precedent periculos. Vezi conflictul din Transnistria, 
independenta Kosovo, recunoscuta de Vest, noua situatie din Crimeea. 
· O raspandire a miscarilor separatiste in sudul rusesc al Ucrainei, inclusiv in zona Odessa, ar aduce conflictul la granitele Romaniei si Moldovei.
 Formula Novorossyia folosita de Putin dateaza din vremea colonizarii imperiale rusesti a regiunii si denota un stat separatist care se intinde din 
regiunea Donbas pana la gurile Dunarii, atingand inclusiv Transnistria.
Romania si vecinatatea sa
· Ungaria, deși membră NATO, sprijină mișcări iredentiste din Ardeal (probabil, ca și în cazul Rusiei de astăzi, nerecunoscând niciodată
 implicarea sau facând-o prin intermediari)
· Serbia, desi se indreapta catre UE, are o „moștenire” politică greu de debarasat si este in orbita de securitate a Rusiei
· Bulgaria, cu evoluții contradictorii politice și economice cu mult mai incerte și reversibile decât România și cu o posibilitate reală de 
confiscare de către o elită economică subvenționată de Moscova a procesului politic (lupta anti-corupție din România poate încuraja elemente ale clasei politice bulgare să o evite prin apropierea față de Rusia)
· Moldova alterneaza intre elemente politice pro-europene si pro-ruse, si are complicatii politice interne dincolo de Transnistria, cum ar fi Gagauzia.
· Traditional, Chisinau se lua dupa Kiev in postura sa pro-europeana sau pro-ruseasca, moldovenii fiind constienti, in mod acut, de situatia lor geografica.
· Romania trebuie sa sustina ambitiile europene ale Moldovei intr-un mod subtil, care sa nu treazeasca reactii extreme din partea Rusiei. In primul rand, trebuie construite legaturile economice 
(pt energie, transport feroviar etc) intre Romania si Moldova pentru a crea legaturi economice cu UE si a reduce dependenta de Transnistria 
ca punct de tranzit al Moldovei intre partenerii sai principali, Rusia si Ucraina. 
· Criza din Ucraina nu este inedită = ea reprezintă o copie a ceea ce s-a întâmplat în Georgia, cu mici diferențe datorită statului special deja
 dobândit de către zonele secesioniste din Georgia (Osetia de Sud) = în această logică, ceea ce dorește probabil Rusia să facă în Ucraina este 
în aceeași abordare, respectiv crearea unei republici autonome (sau chiar a mai multora) în estul Ucrainei. De facto, acestea ar fi 
independente de Ucraina. Modelul republicilor autonome a fost deja utilizat de către Rusia și în cazul Moldovei (Republica transnistreană)
· Toate aceste lucruri sugerează că Federația Rusă a preluat în materie de hard-security viziunea sovietica → acest lucru poate duce chiar la reactivarea doctrinei moldovenismului care a vizat dintotdeauna 
posibilitatea ca Republica Moldova să fie justificare pentru un atac la adresa statului național unitar român. 
Această strategie a moldovenismului agresiv cu susținere (ca să nu zicem participare) rusă este compatibilă perfect cu o posibilă strategie 
revizionistă a altui actor din zonă, Ungaria. Prin cooptarea Ungariei în acest joc anti-românesc, Rusia vizează cel mai probabil destructurarea unuia dintre principalii actori NATO anti-rus din zonă, cu o tradiție independentă anti-rusă valabilă încă din perioada Gheorghiu-Dej.
· Strategia politică a României trebuie să ia în considerare și deschiderea (sau menținerea activă) a unui canal direct de comunicare cu
 Federația Rusă, percepția publica fiind fiind că acest canal nu funcționează cum trebuie. Trebuie amintit că în perioada interbelică, unul 
dintre eșecurile diplomației românești a fost tocmai cel de a menține deschise canale diplomatice de comunicare cu Rusia, fapt care a
 prevenit stabilirea unor relații diplomatice și posibilitatea unor negocieri directe. Romania are un interes in clarificarea situatiei cu zona 
economica exclusiva din Marea Neagra, pe care rusii au preluat-o de la ucrainieni odata cu Crimeea. 
· România poate explora și posibilitatea de a-și urmări interesele sau cel puțin comunica cu actori non-occidentali pe care Rusia nu îi poate ignora, cum ar fi China, mai ales daca simte ca impartialitatea actorilor vestici este grevata de
 legaturile lor puternice cu Rusia. La un moment dat in criza din Ucraina, expedientul politic de a pacifica zona si de a relua bunele relatii 
dintre Europa Centrala si de Vest cu Rusia ar putea sa intre in conflict cu interesul Romaniei in mentinerea stabilitatii regionale pe termen 
lung si solutionarea crizei printr/o modalitatea agreabila intereselor sale in Moldova si Marea Neagra
Institutii ale statului

· Importanta institutiilor, a cadrului moral si juridic: nu au fost create noi institutii, au fost preluate/imprumutate institutii si

 legislatii de la alte tari care insa nu au fost aplicate corespunzator. Prin urmare, acestea nu au functionat cum ar fi trebuit.

· „Ne lipseste inventivitatea in ceea ce priveste crearea de noi institutii statale” versus „Romania are o abundenta de solutii insa nu exista 
resurse pentru punerea lor in practica”;
· Importanta institutiilor pentru tara – institutiile statului aduc o valoare adaugata tarii si incurajeaza activitatea economica si investitiile
· Incertitudinile institutionale si legislative, precum si arbitrarismul punerii in practica a acestora, descurajeaza activitatea economica, 
antreprenoriatul, diminueaza dinamismul economic  si presupune costuri majore de ineficienta la nivelul operational al societatii
 
Interesul national:
· Ce vrem noi? Dificultatile Romaniei in a defini corect obiectivele proprii. 
· Ce inseamna ‘securitate nationala’? Sa poti descoperi la timp riscurile si amenintarile, sa le poti analiza obiectiv si corect, si sa contracarezi
 efectele eficient. 
· Ce proiect de tara avem? Dupa intrarea Romaniei in UE si in NATO, am fost lipsiti de unproiect national, considerand ca misiunea s-a
 terminat. In schimb, Polonia a dezvoltat un aparat prin care sa profite de prezenta in Uniunea Europeana, ceea ce s-a vazut in capacitatea 
de absorbtie a fondurilor europene.
· Cum ne jucam cartile? Care sunt cartile pe care le avem in mana?
· Oamenii politici (partide, Parlament) se pare ca nu inteleg gravitatea momentului in care se gaseste tara noastra.
Romania si razboiul hibrid
· Suntem pregatiti institutional si mental pentru dimensiunea psihologica a razboiului hibrid? Razboiul hibrid inglobeaza provocarile, riscurile,
 amenitarile si pericolele; acestea trebuiesc ierarhizate  in functie de mediile in care se manifesta, rezultand nenumarate forme de adresare; 
· Cine defineste vulnerabilitatile Romaniei? 
· Vulnerabilitati la care nu ne-am gandit – influente economice prin terti – Rusia are o prezenta economica foarte mare in Austria, care este un jucator foarte important 
pe piata bancara romaneasca, energie si altele
· Arma economica si financiara
· Arma separatismului
· Crima organizata interna si transfrontaliera are o influenta subversiva asupra institutiilor statului, prin corupere etc, ceea ce face statul 
vulnerabil pe alte planuri
Alte idei
· Problema etniilor – in Romania nu au existat probleme majore, deci Romania poate deveni un model pentru alte tari.
· Diaspora este un factor politic si nu mai poate fi ignorata; revenirea romanilor este posibila in anumite conditii
· Romania si China: atentie sporita. Comportament previzibil si solutii de durata.
· China ca prezenta in Marea Neagra (Constanta si Odessa august 2012)
· Influenta Chinei asupra Rusiei – China a tacut in privinta Ucrainei, desi avea mari interese acolo. Rusia este din ce in ce mai expusa la un 
„risc” chinezesc – investitii in industrii strategice, client de energie, aliat in Consiliul de Securitate ONU, aliat in Organizatia de Cooperare 
de la Shanghai si rival natural
· Far East al Rusiei, obiectiv geostrategic pentru China si Japonia
· Buna guvernanta este cea mai importanta – trebuie dezvoltata capacitatea Romaniei de guvernanta a riscurilor la adresa sa
· Nu este vazuta importanta antreprenoriatului si a parteneriatului public-privat?
· Romania trebuie sa se reinventeze. Momentan pe plan intern este „Romania-breaking news” iar extern „sectorul agricol Europa-Romania”
· Propunere proiect de tara care sa mobilizeze populatia si sa constituie o baza pentru cooperare intre Putere si Opozitie in jurul proiectului 
Alba Iulia 2018 (noua capitala si altele)
· România este cumva într-o „capcană a dezvoltării”. Deși există și evoluții pozitive (România are totuși, în prezent, un PIB mai mare decât 
fiecare dintre vecinii săi) trebuie punctat ca, la nivel relativ, situația economică a României este departe de a fi satisfăcătoare. Este o
 problema de securitate nationala dezvoltarea de infrastructura critica, atragerea de investitii straine in domenii mai ales strategice, 
exploatarea avantajelor sale comparative si diminuarea efectului dezavantajelor sale (populatie in scadere, coruptie). Atata timp cat ritmul 
de crestere economica depaseste trendul de descrestere si imbatranire al populatiei, atunci Romania va putea avea un viitor economic bun 
chiar si in absenta reversarii trendurilor demografice.
· Totusi, ar trebuie explorata problema atragerii romanilor din diaspora, care au economii, know-how si spirit mai antreprenorial, precum si a bunei integrari a putinilor imigranti pe care ii are Romania. 
· Importanta dezvoltarii diplomatiei economice si militare a Romaniei. Trebuie incurajata alocarea de resurse pentru structurile existente, 
dar si noi, de identificare a oportunitatilor de export in strainatate. După cum există „ambasadori culturali”, „ambasadori ai bunăvoinței”,
 guvernul ar putea crea o echipă de „ambasadori corporatiști” care să negociere direct cu mari companii transnaționale investitii straine 
directe în România proiecte majore de investiții.
 
 Apartamentele viitorului sunt acum mai aproape de tine, singurul lucru ce trebuie să-l faci este înscrierea pentru 
un interviu gratuit la adpmold@gmail.com, prin sms la tel nr 0733-582201 sau în curând la
 adresa www.stop-crime.ro se garantează seriozitate, discreţie, responsabilitate. Vă aşteptăm!