miercuri, 21 decembrie 2011

22.22


   O sinteză a presei în limba română, după 22.22, în câteva fraze ar suna cam aşa: în 22 s-a câştigat libertatea, unii au dansat Lambada de bucurie, alţii au pierit, unii s-au îmbogaţit din puţinul multora, iar mulţi au sărăcit din cauza unor puţin bogasţi, copii nu mai ascultă de părinţi, părinţii de şefi, şefii de ai lor, şefii şefilor sunt lacomi şi uneori violenţi, poporul are milioane de dosare civile şi foarte multe penale, se amendează pentru orice, vin mascaţii noaptea oficial şi nu numai, toată lumea vorbeşte despre alţii, nimeni nu mai ascultă pe nimeni, toţi sunt făcuţi vinovaţi dar răspunderea este devolutivă, mai cad unele capete nepotrivite, tinerii nu mai au viitor, cultura a devenit de manele, munca a vedenit un paleativ pentru chinezi şi indieni, dacă vrei să faci bine, devii incomod, fetele nu mai au noroc, baieţii beau bere, poporul mănâcă banane şi se uită la televizor, descărcându-şi nervii pe telecomandă, etc. Deschidem netul să bârfim pe alţii, sau să arătăm ce au facut alţii, ne ascundem de noi, şi rămânem anonimi perpetuu. Noi suntem noi şi ei sunt alţii, există norme şi principii europene, câinii dintr-o dată nu mai au stăpân, stăpânii se manâncă precum câinii, există sărăcie, indolenţă, răutate, nedreptate şi prea multă libertate. Uneori mai facem şi caritate, aşa de ochii lumii, că doar nu crede cineva că a da, este un verb pozitiv, ci un rău necesar.
   Din păcate, fluviile de cerneală şi torentele din spaţiul virtual, nu au putut satisface setea de a afla, de a manipula,  de a ne maimuţări, de a da pilde unora şi de a da lecţii altora, se caută puncte slabe, vunerabilitaţi, morţi sau raniţi, sex şi senzaţii tari, se promovează anormalitatea, bestialitatea, degenerescenţa, fanfaronada şi poate uneori şi prostia, lumea a început să gândească în alte limbi, banii oricât de mulţi starânşi se duc repede, avem maşini, avem valoare, noi suntem noi şi alţii să fie sănătoşi dacă au bani de tratamente, am învăţat să ne urâm, să ne îngânăm, să nu ne respectăm, am învăţat că  trebuie să depindem de alţii, şi să nu mai ascultăm de nimeni. Ura şi libertatea, sunt două componente, care au modelat comportamentul psiho-social, astfel încât ne-am schimbat în mare parte comportamentul. Pervesitatea ne macină în aşa mod încât ne place să vedem suferinţă, durere, penitenţă, represiune, delaţiune, intrigi şi exuberanţă, dar uităm să vedem şi frumosul în jurul nostru.
    Unii cred că adevărul este compus din câteva minciuni, şi este numai a lor, se dă vina pe alţii, uitând să căutăm în noi, puterea de a ne orândui gândurile şi stările, care devin reverii şi contemplaţii.Spectacolul lumii este o morală existenţială, din care noi ne sustragem până la înstrăinare. Suntem din ce în ce mai mult egoişti, făţarnici, speculativi, dorindu-ne lucruri din ce în ce mai groteşti şi mai insignifinate. Libertatea după 22 nu mai este libertate, este o stare în care credem că putem spune şi face orice fără a mai da socoteală nimănui, nici măcar propriei noastre conştiinţe. Şi când facem bilanţul nostru, celor care am avut norocul să fim după 22, vedem că suntem mai înapoi faţă de punctul de unde am pornit,  şi cobărâm tot mai mult treptele uitării şi a neânţelegerii lumii în care traim. Există acum o lume care se împarte între înainte şi după 22, fără a se ţine cont de bune şi rele. Suntem norocoşi sau ghinionişti dacă am înţeles sensul lui 22.22? Depinde din ce parte a baricadei suntem.
Trimiteți un comentariu