luni, 25 martie 2013

Reforma in armata a Guvernului Victor Ponta


CALCULUL  SOLDELOR  ŞI PENSIILOR MILITARILOR

   În baza acordurilor de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, din 15 aprilie 2008, Guvernul s-a obligat să asigure militarilor următoarele plafoane medii de soldă şi pensie brută, calculată lunar în euro:

NC
Gradul militar (Corpul)
Arme terestre
UM speciale (Av,Ma,Tc,Aa)
Observaţii
01
Soldat – Sergent angajat
1.750 – 2.450
+25 – 45 % în fct. de vechime
 
02
Sg. Maj. - Plt. Adj.
2.450 – 3.450
+22 – 38%   ibidem
 
03
MM Cl IV- MM Principal
2.750 – 3.750
+28 – 38%   ibidem
 
04
Sublocotenent – Căpitan
2.650 – 3.950
+24 – 48%   ibidem
 
05
Maior – Colonel
4.050 – 5.750
+24 – 48%   ibidem
 
06
General 1*- General 4*
6.550 – 9.750
+15 – 25%   ibidem
 
07
PMC Gr. 1 – PMC Gr. 6
2.250 – 3.750
+ 20 – 35%  ibidem
 

 

La aceste valori se adaugă sporul de vechime, sporul de funcţie, sporul de risc în teatrele de operaţiuni, gradaţii, ordine, medalii, indemnizaţia de instalare, indemnizaţia de re-inserţie în economia civilă, norma de hrană de campanie, banii pentru uniformă şi furnituri, alocaţii pentru copii şi pentru soţiile fără serviciu, etc. Vechimea în serviciul militar activ, se stabileşte în funcţie de grade astfel: corpul generalilor -  max. 40 de ani, ofiţeri superiori -  max. 35 de ani, ofiţeri inferiori – max. 33 de ani, subofiţeri şi maiştri militari – 35 de ani, soldaţi şi gradaţi – max. 25 de ani, personal civil conform codului muncii. Ministrul Apărării Naţionale poate acorda dispensă de la 1-5 ani, pentru depăşirea duratei de serviciu în cazuri motivate, pentru generali şi ofiţeri superiori, iar pentru celelalte categorii de cadre militare, comandanţii de mari unităţi sau unităţi independente, în funcţie de necesarul de încadrare pe stat. Aceleaşi plafoane de calcul se aplica şi militarilor concentraţi sau detaşaţi la alte instituţii publice din domeniul ordinii publice, siguranţei, protecţiei şi escortei demnitari, misiuni diplomatice, etc. Pentru cadrele decedate în misiuni de lupta, familiilor li se acordă un ajutor egal cu 50 de solde lunare brute, pentru invalizi şi clasaţi inapt pace şi război, ca urmare a unor accidente sau răniri în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor de serviciu în slujba patriei, militarii primesc un ajutor egal cu 25 de solde lunare, la care se adaugă o pensie de invaliditate egala cu solda de grad şi funcţie a colegilor din activitate. Pensia de urmaş pentru văduve şi orfani  este de 0,5 X ultima soldă ridicată de către de cuius. Pensiile rezerviştilor se vor actualiza trimestrial şi vor fi egale cu solda de grad şi funcţie minus sporurile, care se plătesc militarilor din activitate, la care se adaugă un spor de ore suplimentare, efectuate pe timpul serviciului.   Guvernul României, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Apărării Naţionale, vor lua toate măsurile organizatorice, pentru plata obligaţiilor de plată faţă de personalul din sistemul de apărare, şi pentru rezervişti, între 1-5 a lunii, pentru luna următoare. Plafonul cheltuielilor legate de plata soldelor, salariilor şi pensiilor militarilor activi şi în rezervă, se va asigura de ANAF, din Bugetul de Stat, şi va fi inclus în toate negocierile cu organismele financiare internaţionale. Plata se va face în moneda naţională, calculată conform ratei de schimb valutar a BNR, iar garanţii respectării obligaţiilor asumate de Romania, pe această linie cu NATO, este Preşedintele României şi Parlamentul. La soluţionarea unor eventuale contestaţii sau acţiuni în justiţie, Ministrul de Justiţie va lua măsuri să comunice extrasele din convenţiile internaţionale desecretizate în parte, privind obligaţiile de plată ale statului faţă de persoanele care au lucrat sau lucrează în structurile sistemului de apărare naţională, tuturor preşedinţilor de instanţe competente. Pentru cadrele active şi în rezervă, cărora li s-au plătit un nivel inferior acordurilor internaţionale la nivel NATO, Direcţia Financiar Contabilă a MApN, în termen de 60 de zile, va calcula şi vira sumele cuvenite militarilor, fără alte formalităţi, cu respectarea şi a altor hotărâri judecătoreşti conexe investite cu titlu executoriu. Acest proiect de OUG a fost discutat şi negociat cu toate organizaţiile neguvernamentale ale militarilor în rezervă, veterani, invalizi, văduve şi orfani, fiind parte al Pactului Social de Stabilitate dintre societatea civilă şi militarii de carieră sau apărătorii patriei. Personalul din ataşatură, diplomaţie, producţie specială, magistratura militara, servicii de informaţii militare şi de protecţie, contraspionaj, din învăţământul militar, etc. vor primi şi alte sporuri, ce se vor stabili prin reglementări speciale.








NATO – Informații generale
Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO) este o alianţă formată din 28 de state din Europa şi America de Nord care au aderat la Tratatul Nord-Atlantic. Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. Tratatul Nord-Atlantic a fost semnat la data de 4 aprilie 1949. Acesta reprezintă baza legală şi contractuală a Alianţei şi a fost stabilit în cadrul Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite, care reafirmă dreptul inalienabil al statelor independente la apărarea individuală sau colectivă.
Încă de la începuturile sale, Alianţa a depus eforturi pentru stabilirea unei ordini juste şi durabile de pace în Europa, bazată pe valorile comune ale democraţiei,drepturilor omului şi în conformitate cu litera legii. Principiul fundamental care stă la baza Alianţei este un angajament comun faţă de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securităţii acestora.  Solidaritatea şi coeziunea din cadrul Alianţei susţin faptul că nici o ţară membră nu poate fi forţată să se bazeze doar pe propriile eforturi naţionale în cazul apariţiei unor ameninţări asupra securităţii sale. Fără a priva statele membre de drepturile şi obligaţiile de a-şi asuma responsabilităţile suverane în domeniul apărării, Alianţa le ajută să-şi atingă obiectivele de securitate naţională în urma unui efort colectiv. Pe scurt, Alianţa este o asociere de state libere, unite în hotărârea lor de a-şi menţine securitatea prin garanţii comune şi prin relaţii stabile cu alte ţări. În 2009, cu prilejul Summit-ului NATO de la Strasbourg - Kehl, au fost aniversaţi 60 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.
Aniversarea a reprezentat pentru NATO şi un moment prielnic pentru definirea obiectivelor viitoare ţinând cont de noile tipuri de ameninţări. Cu prilejul Summit-ului de la Strasbourg -Kehl, din aprilie 2009, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre NATO au dat secretarului general sarcina de a crea şi a conduce un grup de experţi care, în consultare cu statele membre, să elaboreze recomandări în vederea actualizării Conceptului Strategic al NATO din 1999, în lumina evoluţiilor din ultima decadă la nivelul mediului politic şi de securitate, şi să facă propuneri în vederea implementării acestuia. În consecinţă, în urma unei activităţi intense de reflecţie şi a dezbaterilor derulate atât la nivelul Alianţei, cât şi cu angrenarea statelor partenere şi a societăţii civile şi a mediilor academice, a fost elaborat un nou Concept Strategic al Alianţei (http://www.nato.int/strategic-concept/index.html), care a fost aprobat la Summit-ul NATO de la Lisabona, la 19-20 noiembrie 2011.
Mod de lucru: Structurile create în cadrul NATO permit ţărilor membre să-şi coordoneze politicile, în scopul îndeplinirii acestor sarcini fundamentale. Ele asigură o permanentă conlucrare şi cooperare în domeniul politic, economic, ca şi în alte domenii non-militare, precum şi formularea de planuri comune de apărare; stabilirea infrastructurii, a echipamentelor şi facilităţilor de bază, necesare operaţiunilor forţelor militare;şi aranjamentele pentru programe şi exerciţii comune de instrucţie.
La baza acestor activităţi se află o structură militară şi civilă complexă, care implică un personal administrativ bugetar şi de planificare, precum şi agenţii desemnate de către ţările membre ale Alianţei, în scopul de a coordona lucrul pe domenii de specialitate - de exemplu, sistemul de comunicaţii necesar în facilitarea consultării politice, comanda şi controlul forţelor militare şi suportul logistic în susţinerea acestora.
 
 
Trimiteți un comentariu